ADAUGĂ

© 2022 Toate drepturile rezervate. SEOmaxim Romania

Acasă / News / Clasamentul competentelor digitale ale tinerilor romani Evul Mediu digital

Create a News listing

Clasamentul competentelor digitale ale tinerilor romani Evul Mediu digital

Postat la Mar 31, 2022

Cercetările au mai stabilit că România se confruntă cu un adevărat paradox: are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie software competitivă, însă la capitolul uman se află încă în ,,Evul Mediu digital''.
Statisticile CE arată, de exemplu, că 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din România nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%).

Conform celor mai recente date, publicate de Eurostat pe 15 iulie 2020, tinerii europeni (16-24 ani) performeaza mai bine la capitolul competente digitale decat populatia generala – 80% vs. 56% (16-74 ani). Cu toate acestea decalajul digital intre tarile europene este inca vizibil. In topul clasamentului se afla Croatia (97%), urmata de Estonia, Lituania si Olanda (toate 93%), respectiv Grecia (92%). La finalul clasamentului se afla Romania (56%), urmata de Bulgaria (58%), Italia (65%) si Ungaria (68%). Setul complet de date poate fi analizat aici: Eurostat.

In continuare analizam cateva elemente care speram sa ajute la intelegerea situatiei din Romania dar si la operationalizarea mult mai complexa din spatele termenului Competente Digitale/Digital Skills.

1. Accesul la Internet si calculatoare/infrastructura si decalajul rural-urban, urban mare-urban mic este inca o problema critica la nviel national (cu toate acestea nu este elementul esential pentru acest loc in clasamentul european).

2. Programa scolara – este una din problemele majore, dar nu atat din cauza metodelor, cat din cauza continutului. Ex. pachetul Microsoft e unul din cele mai mici subpuncte din tot arsenalul care compune conceptul de “Digital Skills”, nici macar programarea nu este raspunsul la intreaga problema.

Programa romaneasca este inca nealiniata la Cadrul European privind Competentele Digitale/Digital Competence Framework (la finalul acestui articol includem care sunt dimensiunile conceptului Digital Skills, la care se raporteaza acest clasament UE).

Aditional, din pacate, unii profesori inca mai considera acest curs ca fiind doar relativ important, comparat cu alte discipline. Implicit, competentele digitale ar trebui sa aiba si o componenta transversala, cu aplicabilitate in toate celelalte discipline, nu doar in cadrul unui curs de sine statator.

3. O problema si mai mare in Romania tine de intelegerea educatiei digitale ca un proces de life-long-learning/invatare pe tot parcursul vietii. In prezent ursurile de ICT au loc cu preponderenta pana in clasa a 8a. La liceele cu profil umanist preocuparea pt aceasta disciplina scade, ajungand la universitate cand in cele mai multe cazuri este cu totul absenta. Aceasta realitate este in contradictie cu perioada in care traim, in care utilizarea tehnologiei este critica pt viata de zi cu zi, pt orice job, iar tehnologiile avanseaza deja cu o viteza foarte mare – ceea ce face critica includerea acestei dimensiuni in orice tip de formare.

La aceasta problema se adauga si o alta dimensiune, si anume accesul la educatie digitala de calitate in sistemul public de invatamant. In timp ce cursurile de programare, robotica si competente digitale avansate au crescut in randul furnizorilor de educatie privata, in programa scolara aceste optiuni nu sunt la fel de accesibile.

4. Conform indicelui DESI (UE), populatia generala a RO are doar 30% competente digitale de baza, ceea ce pozitioneaza competentele digitale ale tinerilor romani (56%) mult mai bine peste media nationala. Aceasta problema contribuie si la cele identificate mai sus. O generatie de adulti care nu poate ghida suficient tinerii in aceasta noua era tehnologica, o generatie de parinti care este de multe ori “incantata” de faptul ca tinerii/copiii sunt mai abili in utilizarea tehnologiei decat ei sunt elemente care contribuie la aceasta pozitionare, la nivelul UE.

Acest procent national ridica semne de intrebare cu privire la competentele digitale ale specialistilor care lucreaza cu tinerii si a intregului aparat public care interactioneaza cu cetatenii. La final putem observa cum rezultatele tinerilor sunt peste media nationala, cel mai probabil ridicand-o si pe aceasta. Astfel, rezultatele tinerilor romani nu pot fi analizate fara aceasta perspectiva, de aici putem concluziona ca si cauzele sunt mult mai profunde, necesitand analize dezagregate si abordari personalizate acolo unde sunt decalajele cele mai mari.

Rezultatele studiului Frames & Factory 4.0. arată că în timp ce se vorbeşte din ce în ce mai mult despre digitalizare, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competenţe digitale.

România se află pe ultimul loc în UE la capitolul competenţe digitale, potrivit studiului Frames & Factory 4.0. este vorba despre competenţele de bază şi avansate care nu ţin pasul cu dinamica sectorului IT, arată specialiştii. Fără un program naţional de pregătire a angajaţilor aliniat unei strategii naţionale şi cadrului european de competenţe digitale DigComp 2.0, riscăm ca digitalizarea să reprezinte o ,,Fata Morgana'', din care ne vom alege doar cu un nou contingent de echipamente scumpe, păstrate sub cheie în depozitele firmelor şi instituţiilor publice, arată o analiză realizată de Frames & FACTORY 4.0.

Potrivit datelor de la Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa participării angajaţilor la cursurile de educaţie şi training. Numai 1,6% dintre angajaţi au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. Spre comparaţie, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveţia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaţilor care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

În ceea ce priveşte competenţele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.

,,Pentru majoritatea românilor, competenţele digitale se traduc în operaţiunile uzuale precum folosirea anumitor instrumente TIC -Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (dispozitive şi aplicaţii software) dar competenţa digitală este definită ca un cumul de abilităţi, cunoştinţe şi atitudini. În această perspectivă devine mai important modul în care folosim instrumentele TIC pentru a căuta informaţii, pentru a crea conţinut digital, pentru a comunica eficient şi extrem de important pentru a desfăşura toate aceste activităţi în siguranţă şi având spirit critic în alegerea surselor credibile de informaţii'', afirmă Marius Hărătău, CEO FACTORY 4.0.

Cercetările au mai stabilit că România se confruntă cu un adevărat paradox: are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie software competitivă, însă la capitolul uman se află încă în ,,Evul Mediu digital''.
Statisticile CE arată, de exemplu, că 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din România nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%).